Mesajul final al Adunării generale
a CSMR și CRSM
2013
În ziua de 8 octombrie a.c. Papa Francisc a convocat un Sinod extraordinar asupra familiei în intervalul 5-19 octombrie 2014.
Pe data de 12 octombrie a.c. Sfântul Părinte întâlnește familiile adunate pentru Pelerinajul familiilor cu prilejul Anului Credinței.
În același interval 8 - 12 octombrie 2013 a avut loc Adunarea Generală a CSMR și CRSM, la Centrul de Conferințe Jakab Antal din Șumuleu Ciuc, loc de pelerinaj național închinat Maicii Domnului.
Tema sesiunii de formare a Adunării: „Viața consacrată și familia : alianță pentru noua evanghelizare” a fost prezentată de Pr. Marius Taloș, SJ și dezbătută atât în grupuri tematice cât și în plen. Prezentarea temei a avut ca punct de plecare trei icoane biblice în care se regăsesc împreună viața consacrată și viața de familie: Pierderea și regăsirea lui Isus în Templul din Ierusalim, Nunta din Cana și, respectiv, Crearea omului.
S-a ajuns la concluzia că viața consacrată și viaţa de familie alcătuiesc o unitate, asemenea unui munte cu doi versanți. Primul versant - dinspre viața laică spre viața consacrată - pune în lumină legătura celor două forme de viață în geneza ordinelor și congregațiilor religioase, în timp ce al doilea versant - dinspre viața consacrată spre viața laică – scoate în evidență relevanța voturilor pentru întreg poporul lui Dumnezeu, inclusiv pentru familii. Omul este creat de la început ca o persoană consacrată și deci suntem chemați cu toții să ne trăim consacrarea lui Dumnezeu începând de la naștere: „A fi consacrat nu este un adaos la faptul de a fi un creştin, ci este modul specific prin care Duhul Sfânt cere ‘acestui creştin’ să-i aparţină cu totul lui Cristos ” (Pr. M. Taloș). În acest sens, sfaturile evanghelice nu reprezintă atât puncte de diferenţiere, cât mai degrabă o punte de legătură între două forme fundamentale de viaţă creștină.
În lumina acestor reflecții, participanții la Adunarea generală CSMR și CRSM și-au exprimat dorința de a parcurge alături de familiile creștine un drum spiritual progresiv, pentru a trece de la un asistențialism orientat într-o unică direcție, la o colaborare și coresponsabilizare pe mai multe nivele: între viața consacrată și familii în sânul Bisericii, precum și între congregații sau comunități creștine împărtășind carisme diferite.

Mesajele Adunării Generale: