DRUMUL NOSTRU
SPRE UNITATEA CREŞTINILOR

Comisia de Ecumenism

10 ianuarie 2009 –  Nr. 31

FEDERAŢIA CONFERINŢA ROMÂNĂ A SUPERIOARELOR  MAJORE
400246-CLUJ NAPOCA, str. Maramureşului nr. 23,
Telefax: 0040-264-435096, secretariatCRSM@clicknet.ro, www.fcrsm.ro


în format doc. >>  

Cuprins:

"Să fie una în mâna ta"
Ecumenismul, o promisiune de trăit ...
Sfinţii părinţi ai bisericii
Nu se mai poate pronunţa numele lui Dumnezeu spunând YAHVE
Ştiri
Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor
Material pentru o oră de rugăciune în comuniune cu toate confesiunile creştine


« SĂ FIE UNA ÎN MÂNA TA »

cfr. Ez 37,19

In attesa...Dumnezeule, Tată milostiv,
Tu ne-ai iubit
şi ne-ai iertat în Cristos,
şi ai vrut ca în acea iubire răscumpărătoare,
să ierţi întreaga omenire.

Priveşte cu bunătate spre noi
care lucrăm pentru unitatea comunităţilor creştine divizate.
Dă-ne experienţa
de a fi fraţi şi surori în iubirea Ta, pentru ca noi să putem fi
una, în mâna Ta. Amin.

„Caritatea va ajuta creştinii să cultive setea deplinei comuniuni în adevăr şi urmând cu docilitate aspiraţiile Duhului Sfânt, noi putem spera să ajungem repede la această unitate dorită.” (Papa Benedict al XVI-lea)

cuprins >>


Ecumenismul, o promisiune de trăit ...

Ecumenismul este o promisiune pentru toţi cei care îndrăznesc. Nu este o ocupaţie de o tehnică înaltă rezervată unui număr restrâns de experţi, deşi munca unor specialişti e întotdeauna utilă. Nu este vorba nici de o diplomaţie superficială între repre-zentanţii diferitelor Biserici unde fiecare nu caută decât să-şi apere interesele înguste legate de comunitatea sa eclezială. Dacă ecumenismul ar fi doar aşa ceva, nu ar interesa decât tangenţial o mare parte din creştini.

Ecumenismul nu este nici mai mult nici mai puţin decât promisiunea de a putea descoperi chipul Domnului pe faţa creşti-nilor din alte Biserici: sunt fraţii şi surorile noastre pe care nu-i cunoaştem şi nu-i frecventăm îndeajuns. Dumnezeu îi iubeşte, şi de aceea îi copleşeşte cu bunătatea sa la fel cum ne iubeşte pe noi şi zilnic ne dovedeşte iubirea sa. A percepe chipul lui Dumnezeu în oamenii « din partea cealată » este un dar formidabil şi pentru a primi acest dar este suficient sa îndrăznim să ne deschidem spre dragostea fraternă, care este semnul prin excelenţă al tuturor discipolilor adevăraţi ai lui Isus Cristos.

Dacă avem umilinţa de a căuta să recunoaştem, în surorile şi fraţii din alte Biserici, darurile cu care Dumnezeu îi copleşeşte, atunci putem descoperi la ei, în cuvintele lor, în spiritualitatea lor, în istoria mărturiei lor creştine şi în viaţa lor eclezială o autentică experienţă creştină.

Nu, noi nu suntem singurii pe care Dumnezeu îi iubeşte şi nu suntem singurii care, în numele credinţei, trebuie să facă faţă neînţelegerii într-o lume tot mai ostilă credinţei.

Întâlnirea cu fiecare tradiţie creştină ne îmbogăţeşte cu comorile spirituale care îi aparţin. Ne face să înţelegem mai bine darul pe care Dumnezeu îl oferă prin Isus Cristos tuturor celor care cred în el, fiecare cu specificul său, fiecare tradiţie creştină cu identitatea sa proprie.

Bineînţeles, între diferitele comuni-tăţi şi între convingerile fiecărui membru pot subzista diferenţe importante. De aceea există o întreagă serie de dialoguri teologice, - când bilaterale, când multilaterale - în care teologii se străduiesc să aprofundeze împreună teme comune, tind spre o mai bună înţelegere şi se străduiesc să vadă într-o perspectivă mai justă problemele care încă ne mai separă.

Descoperirea fiecărei comunităţi de credincioşi, iubiţi de Dumnezeu, ne invită să-i mulţumim pentru dragostea pe care le-o arată. Această descoperire ne inspiră să intensificăm rugăciunile şi eforturile noastre pentru a depăşi toate obstacolele care ne împiedică să ajungem la comuniunea deplină a tuturor creştinilor.

Pentru fiecare creştin însă, întâlnirea cu celălalt în simplul dialog al vieţii cotidiene, ne demonstrează că, la fel ca noi, şi ceilalţi creştini caută mereu să fie mai fideli Evangheliei lui Cristos.

Pentru a presimţi bucuria acestei unităţi a discipolilor pentru care însuşi Domnul s-a rugat : « ca toţi să fie una ... ca luma să creadă » o prietenie creştină simplă şi sinceră este suficientă.

Contemplarea acestui caleidoscop de mărturii multicolore a experienţei creştine este o mare sărbătoare a credinţei. Lauda adresată lui Cristos pentru bogatele binecu-vântări cu care îi copleşeşte pe cei care îşi pun credinţa în el, este de asemenea o sărbătoare.

Pr. Thaddée Barnas

Autorul este un călugăr benedictin, Abaţia de Chevetogne (B), preşedintele Comisiei ecumenice din dieceza de Namur, membru al Biroului Naţional pentru Ecumenism.

 

Propriul experienţei ecumenice este de a ne obliga la o convertire „sub privirea celuilalt”. Nu ne putem păstra „reticenţa”. Pe de o parte, primim indentitatea noastră creştină în raport cu ceilalţi.

În relaţiile dintre Biserici, trebuie să trăim o „întrecere în convertire”.

Întotdeauna, convertirea trebuie să se arate în fapte, nu doar în vorbe. (...) Ştim cu toţii că comuniunea va creşte pornind de la femei şi bărbaţi convertiţi. Aceasta este urgenţa profetică care ni se adresează. Iată apelul lui Dumnezeu, aşteaptă răspunsul nostru.

P. Bruno Chenu

cuprins >>


SFINŢII PĂRINŢI AI BISERICII

LA IZVORUL NOSTRU COMUN

Aceasta nouă rubrică va fi alimentată prin participarea Sorei Cecilia Flueraş, CMD, dr. în Patristică care predă această materie la seminarele teologice de la Blaj şi Cluj.

Despre comuniune  

Pentru Sfântul Grigore de Nyssa, tema comuniunii se identifică cu ideea de armonie. În Omilia a IV-a la rugăciunea Tatăl nostru, comentând versetul „fie voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ”, Sfântul Grigore meditează cum, la început, omenirea şi întreaga creaţie se aflau într-o stare de „sănătate perfectă”. De fapt, spune el, „dorinţa de frumos şi bine (kalos kai agathos = armonie) a fost sădită în fiecare fire”, în firea îngerilor şi în aceea a oamenilor, „pentru ca stăpâ-nirea de sine şi libertatea de a alege să conducă fiecare fiinţă onorată cu raţiune şi cugetare”.  

Dar păcatul omului a distrus în spiritul său armonia vieţii, armonia cu Dumnezeu, cu lumea şi cu sine însuşi.

Pentru a găsi remediul la această „boală”, pentru a regăsi orientarea întregii creaţii spre comuniune şi armonie, Sf. Grigore îşi aţinteşte privirea spre „adevăratul medic”, Isus Hristos, care a venit în lumea oamenilor să vindece orice rău şi suferinţă a sufletului, „înlăturând puţin câte puţin cauza răului”.

Astfel, spune Sf. Grigore, când ne rugăm „fie voia Ta”, după cum ne-a învăţat Isus, cerem să se împlinească voinţa lui Dumnezeu de a mântui oamenii, adică restabilirea armoniei cu El, cu semenii şi cu noi înşine.

De aceea „suntem îndemnaţi să cerem în rugăciune ca viaţa noastră să fie purificată de orice rău... şi, precum voia lui Dumnezeu se împlineşte în întreaga lume cerească, Tronuri, Principate, Stăpânii şi Domnii, tot aşa să se săvârşească binele şi în noi, pentru ca înlăturată fiind toată răutatea, în toate împrejurările vieţii noastre să se realizeze pe deplin voinţa Sa”.

Iar modalitatea concretă pentru aceasta este, după Sf. Grigore, dispoziţia noastră de a iubi şi practicarea virtuţilor, căci toate virtuţile sunt cuprinse în expresia „voia lui Dumnezeu”.

Cf. Sfântul Grigorie de Nyssa, Scrieri I, Despre rugăciunea domnească, EIBMBOR, Bucureşti 1982, pp. 431-441; S. Gregorio di Nyssa, La preghiera del Signore. Omelie sul Padre nostro, Paoline, Roma 1983, pp. 86-101; PG 44, 1161- 1177.

Omilia IV la Tatăl Nostru de Grigore de Nyssa.

(Sr. Cecilia Flueraş, CMD)

Puncte de reflexie

  • Care este ideea de „comuniune” la Sf. Grigore de Nyssa?
  • Ce ai înţeles din textul de mai sus?
  • Ce impact are asupra realităţii dezbinate a Bisericii?

Pentru o mai uşoară înţelegere a textului de mai sus:

- comuniune = legatură puternică, unire strânsă

- unitate = însuşirea a tot ce constituie un întreg indivizibil. (Dicţionarul explicativ al limbii române).

cuprins >>


Nu se mai poate pronunţa numele lui Dumnezeu spunând YAHVE

Monsegnorul Gianfranco Ravasi, preşedintele comisiei Mesajului sinodului episcopilor, vorbind ziariştilor în luna octombrie, în timpul sinodului episcopilor despre Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa şi misiunea Bisericii, a spus că unii membrii au folosit cuvântul YAHVE.

Întrebat de ziarişti, a afirmat că aceast lucru a dat ocazia de a reaminti documentul: Liturgiam Authenticam din 2001, despre traduceri liturgice, unde este cerut ca numele lui Dumnezeu, exprimat prin tetragrama evreiească, să fie tradus printr-un cuvânt echivalent. În realitate în Vechiul Testament numele lui Dumnezeu nu se pronunţă, este înlocuit prin cuvântul "Adonai".

Congregaţia pentru cultul divin şi disciplina sacramentelor cere suprimarea transcrierii tetragramei în cărţile destinate lecturii liturgice (celebrarea liturgică, cântece, rugăciuni).

Această normă liturgică sublinează impor-tanţa de a respecta comunităţile evreieşti. Dar nu numai. În tradiţia creştină tetragrama sacră nu a fost pronunţată niciodată, nici nu a fost transliterată în nici o limbă în care a fost tradusă Biblia.

----------------------------------------------------------

(luat din: www.zenit.org, 24 oct. 2008, Anita S. Bourdin „Il ne faut plus dire ” Yavhé  : le synode adopte cette disposition”. )

Tradus de Pr. Celeste Pianezze

cuprins >>


Din lumea ortodoxă  

Metropolita Kirill

Mitropolitul Kiril: Biserica Ortodoxă Rusă

ŞTIRI  

  • La audienţa din 12 decembrie, în care i-a primit pe membrii Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, Sf. Părinte Benedict al XVI-lea a trecut în revistă evoluţiile dialogului ecumenic cu fraţii noştri ortodocşi şi protestanţi. Aici a fost amintit dialogul cu Federaţia mondială luterană, cu Consiliul mondial metodist, cu Comuniunea anglicană şi cu Alianţa reformată mondială. Sf. Părinte a subliniat „progresele semnificative” în dialogul cu Bisericile Ortodoxe atât la nivel teologic („relaţia între rolul primatului şi al sinodalităţii în viaţa Bisericii”) cât şi la nivelul „legăturilor fraterne şi de prietenie”. Este esenţial să „trasăm într-un mod concret perspectivele angajamentului ecumenic pe care Biserica vrea să-l continue şi să-l intensifice cu prudenţă şi înţelepciune pastorală”.

(Papa Benedict al XVI-lea)

 

  • Participând la funeraliile Patriarhului Alexei al II-lea la Moscova, Preafericitul Daniel a subliniat importanţa continuităţii în relaţiile interortodoxe. Patriarhul României vede necesitatea unei mărturii comune „a tuturor Bisericilor Ortodoxe” „în societatea secularizată de astăzi”. Ca mijloc concret Preafericirea Sa propune întruniri panortodoxe periodice de lucru „pentru a arăta că în Ortodoxie sinodali-tatea este un exerciţiu al comuniunii frăţeşti, dar şi al coresponsabilităţii”. (Informaţii preluate şi prelucrate de pe site-urile Catholica.ro şi ZENIT.org)

Sr. Felicia Ghiorghieş, OA

  • Catolici, ortodocşi şi persoane de alte credinţe s-au reunit pe insula Cipru între 16 şi 18 noiembrie pentru a se ruga pentru o civilizaţie a păcii. Întâlnirea internaţională de rugăciune pentru pace, în mod tradiţional organizată de Comunitatea catolică laică Sant’Egidiu, şi în acest an organizată de Biserica Ortodoxă din Cipru a avut ca tema: „Civilizaţia păcii: credinţele şi culturile în dialog ”. În mesaj este exprimată convingerea că „a vorbi de războaie în numele lui Dumnezeu este un lucru absurd, este o blasfemie”.
  • Luni, 24 noiembrie, Sf. Părinte Papa Benedict XVI s-a întâlnit cu Patriarhul apostolic al Armenilor, Aram I însoţit de un grup de aproximativ cincizeci de persoane printre care şi episcopi din diferite ţări ale lumii. În capela Redemptoris Mater s-a desfăşurat cu această ocazie, o celebrare ecumenică la care a fost prezent şi card. Kasper, preşe-dintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor. În discursul patriar-hului adresat Papei patriarhul îşi exprimă convingerea că „o Biserică divizată nu poate vesti Evanghelia lumii într-o manieră credibilă şi eficace”. (Informaţii preluate şi prelucrate de pe site-ul www.Catholica.ro şi din săptă-mănalul „L’Osservatore Romano”, vineri 28 noi. 2008).

Sr. Monica Dogaru SIR  

  • Comunitatea monastică din Chevetogne a sărbătorit Anul Nou cu o Liturghie pontificală în rit bizantin, celebrată de Mons. Fülöp KOCSIS, noul episcop bizantin de Hajdudorog, Ungaria. Tânărul Episcop ungur a petrecut mai mulţi ani în această mănăstire alături de călugări. Acesta a fost prilejul pentru o întâlnire şi celebrare frumoasă.

„Ecumenismul ne încurajează la un frăţesc şi generos schimb de daruri, conştienţi că deplina comuniune în credinţă, în sacramente şi în minister rămâne scopul şi destinaţia oricărei mişcări ecumenice.” (Papa Benedict al XVI-lea).

cuprins >>


Săptămâna de Rugăciune  pentru   Unitatea Creştinilor18 – 25 ianuarie 2009

 

 

 

« SĂ FIE UNA ÎN MÂNA TA »

- opt zile pentru a medita -  

Prima zi ne pune în faţa contradicţiei dintre dezbinările noastre doctrinale actuale cu trecutul nostru conflictual şi voinţa lui Isus Cristos care s-a rugat pentru unitatea ucenicilor săi (Ez 37,15-19.22-24a, Ps.103,8-13 sau 18; 1 Co 3,3-7.21- 23, In 17,17-21).

În a doua zi ne rugăm pentru ca pacea să triumfeze asupra războaielor şi a violenţei, şi pentru ca ucenicii prinţului Păcii să poată aduce, în ciuda conflictelor, această împăcare care este înrădăcinată în speranţă ( Esd 2,1-4, Ps.74,18-23, 1P 2,21-25, Mt 5,38-48).

A treia zi ne propune o meditaţie asupra puternicei dicrepanţe, inegalităţi între bogaţi şi săraci, invitându-ne să îl urmăm pe Cristos care a venit să anunţe Vestea cea Bună săracilor, libertatea sclavilor şi dreptatea pentru toţi (Lv 25,8-14, Ps.146 (145), 1Tm 6,9-10, Lc 4,16-21).

Intenţia zilei a patra este orientată către criza ecologică cu care suntem confruntaţi şi către responsabilitatea creştinilor în salvarea creaţiei pe care Dumnezeu ne-a încredinţat-o (Gn 1,31-2,3, Ps.148, 1-5, Rom 8,18-23, Mt 13, 31-32).

A cincea zi ne rugăm pentru ca să înceteze prejudecăţile şi discriminările în societăţile noastre de astăzi şi pentru ca toţi creştinii să construiască o Împărăţie de dreptate şi de iubire, în care diferenţele sunt respectate, pentru că în Cristos toţi suntem una ( Es 58,6-12, Ps.133, Ga 3,26-29, Lc 18,9-14).

În a şasea zi amintindu-ne în rugăciune de toţi cei care suferă şi de toţi cei care îi îngrijesc, suntem invitaţi să ne însuşim compasiunea lui Cristos şi să ne angajăm în favoarea bolnavilor din ţările cele mai sărace (2 R 20,1-6, Ps.22 (21),1-11, Iacob 5,13-15, Mc10,46-52).

A şaptea zi ne plasează în faţa provocării pluralismului religios şi invită creştinii la mărturie comună împotriva prejudecăţilor şi violenţei, dar şi la unitate în diversitatea membrelor Trupului lui Cristos (Ez 25,6-9, Ps.117(116),1-2, Rom 2,12-16, Mc 7,24-30).

Cu intenţiile de rugăciune prevăzute pentru a opta zi, ne rugăm ca spiritul Fericirilor să învingă spiritul acestei lumi şi pentru ca toţi creştinii să poarte în ei speranţa ca orice lucru să fie reînnoit în Cristos (Ez 37,1-14, Ps.104,24-34, Ap 21,1-5, Mt 5,1-12).

(Traducere realizată de Sr.Felicia Ghiorghieş, O.A. din “Unité des Chrétiens”, Nr.152, oct. 2008, Paris.)

Atragem atenţia asupra site-ului Episcopiei romano-catolice de Iaşi: www.ercis.ro ( rubrică : Biblioteca, subtitlul : ecumenism) unde se găseşte un material bogat şi propunerea unei celebrări complete, conform temei din acest an.  

cuprins >>


MATERIAL
pentru o oră de rugăciune în comuniune cu toate confesiunile creştine

INVOCAŢII  

Introducere. Doamne, Tatăl nostru, atrage inimile noastre spre tine, călăuzeşte cugetul nostru şi îndrumă voinţă noastră pentru a putea fi întotdeauna cu totul ai tăi. Fă-ne să trăim conform voinţei tale pentru mai mare slava a ta şi mântuirea poporului tău. Harul tău să inspire faptele noastre şi să ne ajute să le împlinim, pentru ca toate activităţile noastre începute, continuate şi îndeplinite conform voinţei tale să aducă slavă Numelui tău şi să facă să strălucească iubirea ta în lume

Aşa te rugăm prin Isus Cristos, Domnul nostru.

(Se poate folosi aici şi un psalm de laudă, de exemplu psalmul 84 şi o lectură biblică)

Rugăciunea universală (recitată fără grabă)

Dă, Doamne, pace în lume.

Te rugăm pentru cei săraci şi pentru cei care duc lipsă, pentru şomeri, pentru cei care şi-au pierdut locul de muncă în circumstanţe independente de ei, pentru tinerii rămaşi în afara vieţii de producţie.

Te rugăm pentru cei de departe sau din vecinătatea nostră care nu au cu ce să-şi hrănească copiii.

Te rugăm şi pentru cei săraci cu duhul, pentru cei care nu sunt înzestraţi cu talentele căutate de lume, şi pentru cei cărora tu le-ai dat marele dar al blândeţei.

Toate aceste persoane sunt ale tale, pentru că poartă pe chipul lor semnele sărăciei tale.

Deschide-le inima pentru a alerga în întâmpinarea Împărăţiei cerurilor care este a lor.

Dăruieşte-le demnitatea, încrederea în sine şi bucuria de a şti că ei vor moşteni pământul.

Un refren sau un timp de linişte

Dă-le, Doamne, pacea ta celor aflaţi în suferinţă.  

Te rugăm pentru cei care plâng, pentru cei îndoliaţi după cei apropiaţi, pentru cei care trăiesc eşecul, pentru cei care poartă în trupul lor semnele brutalităţii vieţii.

Te rugăm pentru cei care nu mai au speranţă, şi care nu văd nici o ieşire din tristeţea care îi copleşeşte.

Te rugăm pentru cei care suferă datorită violenţei domestice, cauzată adesea de cei pe care îi iubesc cel mai mult. Te rugăm pentru familiile destrămate, p entru cei care plâng pentru că nu au făcut nimic pentru a provoca distrugerea propiului cămin, şi pentru cei care plâng pentru că nu au făcut nimic pentru a împiedica această distrugere.

Te rugăm pentru copiii care sunt luaţi cu forţa de lângă părinţi, pentru copiii maltrataţi, abandonaţi, asasinaţi.

Revarsă asupra lor mila şi consolarea pe care le-ai promis. Te rugăm şi pentru cei flămânzi şi însetaţi de dreptate, şi care, atât la noi în ţară cât şi în lumea întreagă, nu încetează să lupte cu echitate şi onestitate pentru ca dreptatea să devină o realitate în lumea în care trăim.

Ţie îţi încredinţăm, Doamne, toate aceste persoane.

În aceste persoane tu îi recunoşti pe cei care îţi aparţin, pentru că ele poartă în viaţa lor suferinţa umană pe care şi Tu ai trăit-o. Revarsă supra lor, Doamne, mângâierea şi bucuria ta şi împlineşte cu generozitate setea şi foamea lor, de a vedea începutul unei societăţi în care domneşte dreptatea.

Un refren sau un timp de linişte

Dă, Doamne, pacea făcătorilor de pace.

Te rugăm pentru cei care dau dovadă de compasiune, pentru cei care pansează rănile trupeşti şi sufleteşti ale fiinţelor pe care tu le iubeşti.

Te rugăm pentru tinerii pe care idealismul îi determină să-şi ofere viaţa pentru a construi o lume mai bună.

Te rugăm pentru persoanele în vârstă, care, după experienţa unei vieţi lungi şi trăită intens, devin sursă de înţelepciune, înţelegere şi prietenie profundă pentru cei care le înconjoară.

Te rugăm şi pentru cei care se angajează din adâncul inimii pentru solidaritatea pe planeta nostră, intre Est şi Vest, între Nord şi Sud.

Ţie îţi încredinţăm, Doamne, toate aceste persoane.

În aceste persoane tui îi recunoşti pe cei care îţi aparţin, pentru că ele poartă în inima lor compasiunea pe care tu ne-ai arătat-o atunci când te-ai jertift pentru cei pe care îi iubeşti.

Apără-i, Doamne, de orgoliul de a se crede mai mari sau mai importanţi decât săracii pe care tu îi iubeşti, şi arată-ţi bunătatea tuturor acestor femei şi bărbaţi care vor fi numiţi Copiii lui Dumnezeu.

Un refren sau un timp de linişte

Te rugăm, Doamne, pentru Biserica ta şi pentru toţi membriii săi, pentru cei care îşi mărturisesc credinţa în tine.

Fă să se manifeste între noi această unitate care trebuie să domnească între ucenicii tăi. Dăruieşte-ne o inimă curată pentru a nu uita niciodată Evanghelia, şi pentru ca să preferăm iubirea ta înainte de toate.

Intăreşte în noi curajul de a rămâne mereu fideli, chiar şi în mijlocul insultelor, al persecuţiilor sau dacă vor zice tot răul împotriva noastră din cauza ta.

Şi dăruieşte-ne bucuria şi fericirea de a cunoaşte şi de a răspândi lumina dragostei tale.  

Un refren sau un timp de linişte

 

Lector. Ascută, Doamne, rugăciunea noastră, şi condu-ne paşii pe calea mântuirii pentru ca în nestatorniciile acestei vieţi să aflăm mereu sprijin în ajutorul tău.

Amin.

Lector. Şi acum să spunem cu toţii împreună rugăciunea pe care ne-a învăţat-o Cristos Domnul:

Tatăl nostru...

 Final

Lector. Să păstrăm unitatea Spiritului prin legământul păcii, pentru că există un singur Corp şi un singur Spirit, după cum şi noi am fost chemaţi la o singură speranţă: există un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez, un singur Dumnezeu ş Părinte al tuturor, care este peste toţi, prin toţi şi în toţi. (Eph. 4,3-6).

Lector. Domnul să ne binecuvânteze şi să ne apere, Domnul să caute asupra nostră cu faţă senină şi să ne miluiască

Să-şi întoarcă Domnul faţa sa spre noi şi să ne dăruiască pacea. (Num.6,24-26).

Amin.

cuprins >>

în format .doc >>


COMISIA DE ECUMENISM:

Pr. Celeste Pianezze, Asumptionist, Bacău
Sr. Cruciţa Lupa, CMD – Sighetu Marmaţiei
Sr. Felicia Ghiorghieş, OA - Bucureşti
Sr. Marie-Anne Mathieu , SDC – Bucureşti
Sr. Magdalena Hârbu, SVP - Bucureşti
Sr. Monica Dogaru, SIR – Slănic Moldova
Sr. Teodora Dănescu, SSS – Cluj Napoca


FEDERAŢIA CONFERINŢA ROMÂNĂ A SUPERIOARELOR MAJORE

400246-CLUJ NAPOCA, str. Maramureşului nr. 23, Telefax: 0040-264-435096, e-mail: secretariatCRSM@clicknet.ro


Foaia Drumul Nostru Spre Unitatea Creştinilor

Nr. 35, Nr. 36, Nr. 37, Nr. 38

 

|
|
|
|
|
|

© Federaţia Conferinţa Română a Superioarelor Majore
Adresa: RO-400246 CLUJ NAPOCA, str. Maramureşului nr. 23
Tel/Fax: 0040-264-435096
E-mail: secretariatCRSM@clicknet.ro